BUSINESS

ULTIMELE ȘTIRI

Soiuri de struguri pentru masă create de cercetarea horticolă românească

Viticultura României este recunoscută pentru podgorii și centre viticole vestite nu numai pentru finețea vinurilor, ci și pentru calitatea deosebită a strugurilor pentru masă. Această direcţie de producţie s-a extins rapid în secolul trecut, ajungând să ocupe, la nivelul anului 1979, o suprafaţă de 35.214 ha (19,3 % din totalul plantaţiilor viticole). După retrocedarea terenurilor celor îndreptățiți (1995), suprafețele s-au diminuat, ajungând în prezent la aproximativ 6000 ha, din care peste 50% reprezintă plantații cu soiul Chasselas doré, soi mixt pentru struguri de masă și vin.

Complexitatea peisajului geografic al țării noastre creează ecoclimate favorabile pentru cultura soiurilor pentru struguri de masă, cunoscute ca fiind mai pretențioase faţă de regimul heliotermic și cel hidric.

Soiurile de viță roditoare şi de portaltoi și valoarea biologică a materialului folosit la plantare constituie factori de importanță majoră în realizarea producției viticole. Datorită acestui fapt, eforturile cercetării științifice s-au concentrat în direcția ameliorării sortimentului viticol, respectiv în direcţia îmbogățirii sale cu noi creaţii valoroase pentru struguri de masă.

Unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu – Șișești” dețin un fond genetic bogat, format din 41 soiuri și 15 clone pentru struguri de masă, cu epoci de maturare diferite, însușiri agrobiologice și tehnologice diferite. Aceste creații biologice au fost obținute în cadrul unităților de cercetare vitivinicole: Stațiunile de Cercetare-Dezvoltare Drăgășani, Greaca, Iași, Miniș, Murfatlar, Odobești, Pietroasa, Institutul Național de Cercetare–Dezvoltare pentru Biotehnologii Horticole Ștefănești (INCDBH), Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.

Calitatea la strugurii de masă se apreciază după alți indici față de cea de la soiurile de vin: mărimea strugurilor și a boabelor, aspectul, uniformitatea, culoarea, consistența pulpei, conținutul în zaharuri și aciditate, armonia dintre acestea. Principalele caracteristici ale strugurilor, determinante în alegerea soiurilor sunt aspectul strugurilor și gustul.

Din grupa soiurilor cu maturare extratimpurie, încadrate în epocile de coacere I si II (25 iulie – 15 august), au fost obținute 7 soiuriMuscat Timpuriu de București, obținut la USAMV București, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă albă x Regina viilorTimpuriu de Pietroasa, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Alphonse Lavallée și Regina viilorTimpuriu de Clujobținut la SCP Cluj, prin hibridarea sexuată a soiurilor Crâmpoșie x Frumoasa de GhiorocMemory, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor Augusta x AugustaȘtefănești, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor Frumoasă albă x AugustaMihaela,  obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x CardinalAurana, obținut la SCDVV Murfatlar, prin hibridare sexuată între soiurile Italia și Cardinal.

Din grupa soiurilor cu maturare timpurie, încadrate în epocile de coacere  II si III (16 – 31 august), au fost obținute 6 soiuriAugusta, obținut USAMV București, prin hibridarea sexuată a soiurilor Italia x Regina viilorVictoriaobținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Cardinal x Afuz AliGeluobținut la SCDVV Iași din fecundarea liberă a soiului autohton CoarnăPaula, obținut la SCDVV Iași, prin hibridarea sexuată intraspecifică a soiurilor Bicane x Aromat de IașiIstrița, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Tămâioasă românească x Maria PirovanoCetățuiaobținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Crâmpoșie x Frumoasa de Ghioroc.

Din grupa soiurilor cu maturare mijlocie, încadrate în epocile de maturare III si IV (01 – 25 septembrie), au fost obținute 15 soiuriAzur, obținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x CardinalMilcov, obținut la SCDVV Odobești, prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagă și Muscat de HamburgNapoca, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Alphonse Lavallée x (Regina viilor + Muscat de Hamburg), Splendid, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Black rose x Regina viilorSomeșan, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin autofecundarea elitei hibride Muscat de Hamburg x Regina ViilorTransilvania, obținut la SCDP Cluj-Napoca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Blak rose x CardinalSilvania, obținut la SCDVV Miniș, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Chasselas doréChasselas de Băneasaobținut la USAMV București prin hibridarea liberă a soiului Chasselas doréCoarnă neagră selecționată, obținut la USAMV București prin hibridarea liberă a soiului Coarnă neagrăPutna, obținut la SCDVV Odobești, prin hibridare intraspecifică între soiurile Ceauş x Muscat de AlexandriaAdorisobținut la SCDVV Iași prin hibridarea sexuată a soiurilor Coarnă neagră x Muscat de HamburgPerlă de FeredeuAmadeusDaniela și Galben de Miniș obținute la SCDVV Miniș.

Din grupa soiurilor cu maturare târzie, încadrate în epocile de coacere V și VI (26 septembrie – 15 octombrie), au fost obținute 5 soiuriTamina și Xenia obținute la SCDVV Greaca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Muscat de HamburgSelectobținut la USAMV București prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Chasselas doreGreacaobținut la SCDVV Greaca, prin hibridarea sexuată a soiurilor Bicane x Afuz Ali și Roz românesc, obținut la ICDVV Valea Călugărească prin selecţie individuală dintr-o populație rezultată din hibridare sexuată controlată a soiurilor Bicane x Afuz Ali roz.

Din categoria soiurilor apirene, destinate producerii de stafide, au fost obținute 4 soiuri: Centenar Pietroasa, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Tămâioasă românească și PerletteOtilia, obținut la SCDVV Pietroasa, prin hibridarea sexuată a soiurilor Alphonse Lavalee și PerletteCălina, obținut la SCDVV Drăgășani, prin hibridarea sexuată a soiurilor Braghină x SultaninăNorocel, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor (Augusta x Askary) x Black PearRegessis obținut la INCDBH Ștefănești.

Din grupa soiurilor de struguri pentru masă, cu rezistență la bolile criptogamice, au fost obținute 4 soiuri: Valeriaobținut la ICDVV Valea Călugărească prin selecție individuală, dintr-o populație rezultată din hibridarea sexuată a elitei (Saint Emillion x Rayon d’or) cu Perla de ZalaAndrevitobținut la SCDP Cluj-Napoca prin hibridare sexuată interspecifică între soiurile Seyve Villard 2318 x Regina viilorArgessis, obținut la INCDBH Ștefănești prin hibridarea sexuată a soiurilor Moldova x Augusta, și Mara, obținut la SCDVV Iași, prin hibridarea sexuată interspecifică a soiurilor Seyve -Villard 12.303 x Ozana.

Soiurile obținute prezintă însușiri agrobiologice și caracteristici tehnologice superioare soiurilor din care provin.

Potențialul productiv al acestor soiuri este ridicat și oscilează între 15-24 t/ha. Prin aplicarea unor secvențe tehnologice moderne în care irigarea reprezintă un rol foarte important, potențialul productiv crește foarte mult, astfel încât cultura soiurilor pentru struguri de masă să devină o activitate rentabilă.

În urma aplicării selecției clonale asupra principalelor soiuri aflate în cultură, au fost obținute, până în prezent, 15 clone pentru struguri de masă. De o apreciere foarte bună se bucură și unele clone noi obținute (Afuz Ali 93 MfItalia 25 GrMuscat de Hamburg 424 Gr și Muscat de Hamburg 4 Pt,  Muscat de Adda 5 Pt etc), care realizează sporuri importante de producție și se disting prin însușiri superioare de vigoare a butucilor, de uniformitate a mărimii și colorației boabelor.

În perioada 2014-2024, ICDVV Valea Călugărească, în colaborare cu Societatea Română a Horticultorilor, au organizat anual, Concursul și expoziția pentru struguri de masă. Acțiunea începută în anul 2014, ajunsă la a X-a ediție, s-a dorit a fi o inițiativă venită în scopul atragerii atenției asupra necesității reconstrucției sectorului de producere a strugurilor de masă, ocazie cu care soiurile și clonele create de unitățile de cercetare cu profil vitivinicol au fost prezentate în comparație cu soiurile consacrate din sortimentul internațional.

Până în prezent s-au remarcat, prin calitățile gustative deosebite, următoarele creații din grupa soiurilor pentru struguri de masă: AuranaMihaelaȘtefănești, soiuri cu maturare extratimpurie, între Perla de Csaba și Cardinal, cu aromă discretă de muscat, și Gelu, cu gust franc, echilibrat; soiurile cu coacere mijlocie care au culoarea boabelor de la negru până la albastru violet: TransilvaniaAzur și Milcov, cu aromă intensă de muscat; soiurile cu maturare tardivă, cu bob mare, aromă deosebită de tip muscat și foarte productive: GreacaXenia și Tamina.

Din categoria soiurilor cu rezistență se remarcă în mod deosebit soiul Argessis, prin mărimea bobului, culoare albăstrui-negru, pulpa crocantă, rezistență bună la păstrare și transport.

Cel mai valoros soi românesc este Victoria, soi cu coacere timpurie, bob mare (8 g), calitate remarcabilă și foarte rezistent la transport. Este cel mai cunoscut și răspândit soi românesc în străinătate (Italia, Grecia, Turcia etc), unde este cultivat pe aproximativ 11.000 ha.

Soiurile și clonele menționate sunt foarte bine adaptate condițiilor pedoclimatice din arealele unde au fost create sau testate și pot fi plantate și în alte zone viticole ale țării cu condiții climatice similare în vederea completării sortimentului soiurilor de struguri pentru masă.

Deși există o tendință de extindere în cultură a soiurilor apirene la nivel mondial, strugurii cu semințe nu vor dispărea de pe piață, având în vedere însușirile gustative deosebite ale anumitor soiuri, în special cele aromate.

În prezent, în câmpurile experimentale ale unităților de cercetare sunt în verificare o serie de elite valoroase pentru struguri de masă (hibride și clonale) aflate în diferite etape ale procesului de selecție în vederea omologării.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *