Dodon creează o nouă regiune separatistă în R. Moldova

Acum, Dodon oferă Găgăuzia pe tavă Rusiei, deoarece aceste legi vor oferi și mai multă independență statului, proces care a început ușor-ușor pentru a nu fi observat, încă din 2016. În anul menționat au fost trimise la vot 3 inițiative legislative cu privire la armonizarea legislației regionale cu cea națională și care ajunseseră în Parlamentul de la Chișinău.

Partidul Liberal, aflat pe atunci în coaliție cu PDM și aflat la pupitrul țării a refuzat aceste legi. După ce s-a rupt alianța, pachetul de legi a revenit pe masa parlamentarilor.

Deputații din Găgăuzia vor ca în una dintre inițiativele legislative introduse în Parlament să fie modificată Legea privind organizarea administrativ-teritorială. Astfel, se va stabili precis modul de ieșire și intrare a localităților „din” și „în” componența Găgăuziei. Totul se va realiza cu ajutorul unui referendum, pentru că nefiind posibil să modifici o Constituția printr-o lege inferioară ei, o fac pe o altă cale (legală) – referendumul.

Cei care au propus doresc ajustarea legii în conformitate cu art. 5 (alineatul 2) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 23 decembrie 1994, care spune că:

 „localităţile unde găgăuzii constituie mai puţin de 50 de procente din populație pot fi incluse în componenţa Găgăuziei în baza voinţei majorităţii alegătorilor, liber exprimate în cadrul referendumului local, efectuat din iniţiativa a cel puţin o treime din alegătorii localităţii respective”.

• Ce înseamnă asta?

În cazul în care într-o localitate, unde găgăuzii sunt în minoritate, dar vor să se alăture UTA Găgăuzia, vor putea transmite voința asta Parlamentului printr-un referendum local, ce nu va putea fi refuzat, deoarece referendumul nu poate fi refuzat, fiind rezultatul voinței poporului (care, în dreptul constituțional, poporul este voința statului, fără el nu există stat).

Mai pe scurt, Dodon permite intenționat posibilitatea creării în viitor a unei regiuni separatiste, de genul celei din Crimeea. Putin lucrează în Republica Moldova la fel cum lucrează în Ucraina.

Menționăm că găgăuzii nu-s puțini, ei ar putea crește teritorial exponențial, datorită absorbției celorlalte sate din Moldova, astfel țara ar putea rămâne efectiv cu mai puțin teritoriu. Multe dintre instituțiile statului nu-s de acord cu această propunere, dar Dodon, da, fiind persoana de încredere/păpușa lui Putin.

Cea de-a doua lege vrea să modifice statutul juridic special al Găgăuziei.

A treia lege prevede modificarea Legii privind administrația publică locală și a Legii privind descentralizarea administrativă. Mai exact, inițiativa are ca scop introducerea în legislația națională a noțiunii de „autorități ale administrației publice locale de nivel special” care ar permite ca „Adunarea Populară, Guvernatorul și Comitetul executiv sunt constituite și activează pe teritoriul unității teritorial autonome Găgăuzia, care are un nivel special de administrare pentru soluționarea problemelor cu caracter politic, economic și cultural în interesul întregii populații”. Propriu-zis, această regiune se va administra aproape singură (total).

Analistul politic Oazu Nantoi, care este şi deputat în Parlament din partea Partidului Acțiune și Solidaritate opiniază:

„E prematur să fim categorici în raport cu acest subiect. Vedem cum va porni Comisia în noua ei componență. Alta este, că nimeni n-a formulat explicit un răspuns la întrebarea – pentru ce a fost creată UTA Găgăuzia? Totodată, poziția „tandemului” Dodon-Vlah Irina este clară –  federalizarea tacită a Republicii Moldova. Rămâne deschisă întrebarea cu poziția PDM și nu numai. PAS m-a delegat pe mine în această Comisie, care urmează să se întrunească și să examineze inițiativele legislative date și este evident că vom fi vigilenți”, a spus Oazu Nantoi.

Directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, Viorel Cibotaru, ex-ministru al Apărării, a declarat că

„există un risc major asupra creării unei noi zone separatiste pe teritoriul Moldovei”.

„În mod formal este o încercare de a consolida statul juridic al Găgăuziei nefinalizat în 1994, dar discuțiile aici țin de faptul că în ce măsură această autonomie trebuie să reflecte esența sa. În condițiile în care zona aceasta UTA Găgăuzia este un obiectiv al planurilor Federației Ruse de a efectua diferite construcții gen Republica Bugeac sau a transforma această zonă într-o platformă de experimente pentru federalizarea Republicii Moldova, deducem că vectorul politic stabil nu este pentru a lucra asupra renașterii naționale a populației de etnie găgăuză, dar tinde să fie rusificată și orientată spre o afiliere politică, culturală, socială și emoțională cu Federația Rusă.

Mai mult, găgăuzii merg într-atât de departe încât solicită chiar și modificarea Codului electoral, ca Parlamentul de la Chișinău să permită 5 deputaţi din Găgăuzia, cu drept de veto în privința problemelor din Găgăuzia.

„Noi vrem să avem în Parlament drept de veto pe problemele ce ţin de Găgăuzia, după asta putem discuta şi problemele regiunii transnistrene. Dacă dumneavoastră, domnule preşedinte, veţi susţine această iniţiativă, la toamnă o să aveţi dreptul moral să cereţi susţinerea poporului Găgăuzie la alegerile prezidenţiale. Poporul Găgăuziei v-a susținut activ la alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare. În toată această perioadă aţi făcut anumite promisiuni. La toamnă vor avea loc alegerile prezidențiale și veți fi nevoit să veniți din nou la acest popor și să cereți sprijin. Poporul Găgăuziei v-a sprijinit și e timpul să întoarceţi datoriile”, a spus deputatul Găgăuziei, Serghei Cimpoieș, potrivit realitatea.md