Inițiativa legislativă, care va fi votată acum în Camera Deputaților, cameră decizională, toți anagajații din economia națională vor avea parte de coeficienți de raportare la salariul minim, pe 11 categorii de pregătire și studii.
Se începe de la 1, pentru muncitori necalificați, urmat de 1,2 pentru muncitori calificați, iar cei mai mari coeficienți sunt 2,5 pentru studii superioare de lungă durată cu master și 2,8 pentru studii superioare de lungă durată + doctorat.
Legea ar trebui să apere toți angajații, oferindu-le dreptul la plata unui salariu de bază minim, care arată că:
„cuantumul salariului de bază minim se stabilește prin aplicarea unui coeficient raportat la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii”.
Termenul de adoptare a fost de 45 de zile și acesta s-a terminat pe 18 octombrie. Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Comisia pentru muncă au furnizat chiar un raport favorabil, iar Comisia de buget a votat contra.
Președintele AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România), Iancu Guda, avertizează cu privire la consecințele grave asupra sistemului economic din țară, dacă această lege va trece:
„În cazul în care ati ratat … mediul de afaceri este amenintat de o bomba cu ceas. Un proiect de lege care prevede stabilirea unei ierarhii a salariilor în funcție de studiile absolvite de către angajați poate fi considerat adoptat tacit, în condiţiile în care nu a fost dezbătut în Plen, iar termenul de vot a fost depăşit.
Pe scurt, se impune o grila de salarizare minima in functie de studiile angajatilor. Spre exemplu, un angajat cu studii superioare + master trebuie sa castige 2,5 x salariul minim, adica MINIM 5.000 RON brut. Din ce cunosc, suntem singura tara din lume care impune salariul minim in functie de nivelul de calificare al angajatilor. Conceptul este aberant, calificarea angajatilor fiind rasplatita in functie de cerere / oferta si capacitatea de a dovedi ca in spatele unei hartii (diplome facultate) exista competente reale! Conceptul de “salariul minim” NU are legatura cu nivelul de calificare al angajatilor.
În orice caz, lasand conceptele filozofice si economice, realitatea este că această lege o să arunce în aer foarte multe afaceri, companii mici și medii care nu au posibilitatea să suporte aceste costuri. Deja presiunea salariilor in mediul privat este enorma, costurile cu personalul ajungand la 15% in total cheltuieli, dublu fata de acum un deceniu. Mediul de afaceri nu are capacitatea de a sustine toate aceste majorari ale salariului minim, in conditiile in care ponderea acestuia in salariul mediu din economie a crescut de la 27% (2008) la 45% (2018), cea mai ridicata din UE. Toate aceste majorari din pix si foarte agresive nu fac decat sa incurajeze economia subterana, sa creasca insolventele in randul companiilor si sa descurajeze antreprenoriatul”, a opiniat Guda pe pagina oficială de Facebook.